Blog > Aberatii nocturne > Când e gratis, e gratis, prietene

Scriu acest articol pentru că, acum câteva zile, un amic încerca să se certe cu mine, pentru că i-am promis că-i rezolv o problemă (un design) şi trecuseră două săptămâni fără ca eu să-i finalizez lucrarea. Menţiunea importantă e că îl ajutam fără să-i cer bani şi nici nu sunt genul de om care să aştepte întoarcerea favorului. Când ajut pe cineva de bunăvoie şi nesilit de nimeni (mă refer aici la serviciile pe care le prestez în mediul online, contra cost), o fac cu toată plăcerea şi nu o să pomenesc niciodată de acest favor când am nevoie de ajutorul persoanei respective. Mi s-ar părea scârbos să fac asta, dar există nişte teorii personale la mijloc, teorii pe care o să le explic mai jos :
-
1. În momentul în care îţi explic, la începutul discuţiei noastre, că nu am mult timp la dispoziţie pentru a te ajuta, dar că voi încerca să fac asta în timp, fără să-ţi ofer un termen limită, TU trebuie să realizezi că e practic imposibil să-ţi vezi lucrarea în două săptămâni. Nu ştiu, poate sunt eu nebun, dar în astfel de cazuri eu tind să cred că nu ai bani de investit în proiectul respectiv, deci nu ai nici un deadline (ţine de bun simţ). Dacă vrei un deadline, fă rost de nişte bani şi hai să discutăm de termene limită, că, la fel ca tine, am şi eu nişte facturi de plătit. Cu alte cuvinte, nu te pot încadra în calendarul meu cu proiecte, stabilindu-ţi în felul ăsta şi un deadline, decât dacă apelezi la serviciile mele, ca orice alt client, pe bani. Nu e vorba de FIŢE, ok? E vorba de bun simţ, respect şi, mai nou, criză financiară. În caz contrar, voi încerca să te ajut, dar va trebui să aştepţi. MULT!
2. În momentul în care vii şi îmi reproşezi că nu ţi-am terminat proiectul, despre care am dicutat cu ceva timp în urmă şi despre care ţi-am explicat că nu va reprezenta o prioritate pentru mine, dar că îl fac pentru că îmi eşti prieten, nu te aştepta să mă mobilizez şi să ţi-l dau în două zile. Dimpotrivă! S-ar putea să nu-l mai vezi niciodată, pentru că nu-mi plac oamenii nesimţiti şi, chiar dacă nu ţi-o zic în faţă, în capul meu deja ai fost etichetat. E greu să mai ajuţi din toată inima un nesimţit, orcânt de mult ţi-ai dori asta.
Ca să nu fiu interpretat greşit de oamenii pe care îi ajut, fără să le cer bani, în mediul online, trebuie să menţionez că regulile de mai sus nu sunt valabile în cazul în care, la început am discutat şi de un termen limită. Ca toată lumea, am şi eu anumiţi oameni pe care îi ajut cu plăcere, fără bani, respectând deadline-uri, dar nu pot face asta cu absolut toţi, pentru că nu sunt mama răniţilor. Există nişte criterii de departajare pentru prietenii/amicii mei, criterii ce mă ajută să nu mor de foame şi pe care, probabil orice om le posedă necondiţionat. Nu ţine nici de fiţe, nici de mândrie, nici de orgoliu, nici de nimic artificial sau rău. Ţine de respectul faţă de mine şi de respectul faţă de cei ce mă plătesc pentru serviciile prestate. În momentul în care voi avea atât de mulţi bani încât să nu am grija zilei de mâine, voi lucra pe gratis, pentru toată lumea, respectând deadline-uri, dar până atunci trebuie să înţelegi conceptul de afacere şi priorităţile pe care le implică o afacere.
Suntem prieteni şi nu vreau să stric asta, dar dacă tu alegi să mă cerţi, pentru că nu m-am dedicat trup şi suflet prieteniei noastre, lăsând astfel de-o parte afacerea mea, deci punând în pericol venitul meu lunar, atunci fuck it! Nu te mai ajut deloc sau îţi cer bani din start. Hai să nu fim români proşti şi să încercăm să aducem noţiunea de respect în viaţa noastră.







Ți l-am pus și pe Blogoree, că tu nu ai timp :D
http://www.blogoree.ro/IT_C/Cand_e_gratis_e_gratis
Mulţumesc, mulţumesc :)
Tie cate faze de-astea iti trebuie ca sa te prinzi cine iti e prieten si cine vrea doar sa profite de tine? fo’ real…
Una singură :)
Mie imi plac mai mult prietenii cu “ma ajuti si pe mine sa ma mut/<>, si cand te duci acolo percutezi ca tu bagi ca mig-u` si el se uita la tine si-o cicaneste in cap si,eventual, iti da miliarde de sfaturi, gen chibit autist. Cred la noi lumea s-a obisnuit ca in momentu` in care ei te roaga ceva tu sa te apuci sa rupi norii, sa lasi orice altceva, doar pentru el, partea cea mai interesanta e ca se supara pe tine dup-aia si se apuca sa te “muste de cur” cum poate el mai bine.
Partea misto e ca s-a impantenit denumirea “roman prost” :) si mie imi reprosau ca o folosesc pentru ca am ceva cu romanii si ca vreau sa fur Ardealu`…
+ un “daca il refuzi” p-acolo, ar fi bun un buton “edit” :D
Din punctul meu de vedere, atâta timp cât există cel puţin un român prost, poţi folosi expresia respectivă, fără să ai ceva cu românii în general. Italian prost e la fel de valabil, sau englez prost…
Legat de editarea comentariilor, nu mai pun pluginul ala până nu e aranjat mai bine şi nu mai umple sursa blogului de cod.
Eu nu-s tocmai pui de dac, si-ti dai seama ca nu ma apucam sa le impulesc neamu` de bine ce faceau, si cand le ziceam “romani prosti” imi ziceau ca am ceva cu romanii, intre timp am ajuns sa-i denumesc, pe toti astia “unguri prosti” :)
Mai exista si varianta “ma ajuti cand am nevoie; daca nu poti, mai bine zi-mi si nu ma incurca”.
Dar tu stii mai bine cum a fost discutia si, cum ai zis, daca e gratis, nu poti veni cu pretentii.
Pai eu te pot ajuta, dar fără deadline (menţionat la început, logic). Dacă tu ai totuşi un deadline, gândeşte-te la o soluţie prin care să fim amândoi fericiţi. E de bun simţ să nu ai un deadline când ceri ceva gratis…
oricum, incep sa inteleg de ce in bucuresti gasesti din ce in ce mai putini oameni dispusi sa ofere o mana de ajutor: partial si din cauza mitocaniei celor care cer acel ajutor
prietenie inainte de toate! banii se face …
Sigur ca da, iti iei concediu sa muncesti pe mocca pentru altu`, il ajuti sa-ti construiasca o casa, un garaj, un site….o atentie, deh, e prieten….lumea se invarte in juru` lui… :)
Nu ai înţeles! Prietenia e înainte de toate în situaţiile de maximă urgenţă, când ai nevoie să te duc la spital, sau să-ţi împrumut nişte bani, că-ţi naşte mâţa, dar nu când vrei să-ţi fac un proiect în care nu vrei să investeşti bani, dar pe care îl vrei în două săptămâni.
Nu trebuie sa existe prietenie cu deadline, prietenie conditionata, dupa principiu`,”ba daca nu ma ajuti, nu faci ce vreau eu, cand vreau eu, nu esti prietenu` meu”
chestia e că mulţi ajung să rupă prietenii bune din cauza asta. Ar trebui să înţeleagă că totuşi îi faci pe gratis şi în acelaşi timp mai faci şi altcuiva pe bani, deci prioritate are cel ce plăteşte şi apoi tu…
Chestia e ca asa e la romani, tot ce te oferi sa faci in plus devine obligatie. Acelasi lucru se intampla si la job, ca angajat. Daca te mananca sa faci un bine firmei si arati ca te pricepi si la asta si de ce sa cheltuie firma bani multime cu treaba asta, als’ ca mai bine o fac eu, dupa un timp ajunge sa ti se reproseze ca de ce n-ai facut treaba aia, ca e de datoria ta.
La occidentali nu este asa. Am mai multe exemple, dar spun doar unul: lucram pentru niste canadieni prin 1994 sau 96, cupoane nominative de privatizare. In urma proceselor, ramaneau staifuri de hartie pe jos. Cand a sunat alarma ca s-a terminat programul, eu am ramas in urma ca sa strang hartiile intr-un sac. Imediat a venit canadianul si mi-a zis: go home, go eat, go sleep, you choose. Dar nu strange astea de pe jos ca il dau afara pe omul angajat special sa stranga mizeria dupa voi.
Pai la noi te punea sa si strangi mizeria, s-o strangi si de la vecini, si sa speli si vasele daca tot te-ai bagat…
Frate ca frate, dar branza-i pe bani. Asa ca cine nu intelege nu e prieten. Si moca si termen si bine si mult…..hai sa fim seriosi…
nu era corect sa cerii bani din prima?
Din pacate multa lume nu mai intelege ce inseamna un favor, in loc sa iti multumeasca ca il ajuti el te injura ca nu e cea mai mare prioritate din viata ta…
Vezi de ce eu nu prea fac din astea? Si nu pot spune ca ma ucide total programul, dar timpul meu costa. Iti pot face un discount pe proiect si poate sa iti dau niste guidelines. Altfel, banul jos. Singurul om pentru care mai fac cate un site gratis e iubi al meu, mi se pare normal pe el sa nu il pun sa “cotizeze”. Ca sunt si eu satula de aia care imi planifica timpul de parca ar detine 99% din actiuni la “businessul” meu.
Eu nu mai zic nimic … ca se interpreteaza :P sper ca nu sunt eu amicul ala care te stresa :P
Ce ai păţit mă? Nu erai tu :)
Dar apropo de deadline-uri eu zic ca marea problema este atunci cand faci o promisiune… Nu conteaza daca dai sau nu un deadline. Nu ai timp ? Ai multe proiecte pe bani ? Spune-le frate in fata: Nu am timp ! Nu Pot … Sunt extrem de incarcat !
Nu e normal sa ceri deadline-uri cand astepti ceva gratis, sau cel putin le indici de la inceput. “Am nevoie de treaba asta pana joi, poti sa ma servesti sau nu?”. Iar tu in functie de problemele personale il servesti sau nu pe x. Asa e zic eu cel mai normal.
Anormal insa este sa ii explici lui x treaba asta prin blog :).
I-am explicat ce era de explicat faţă în faţă, dar pe blog am făcut un stidiu de caz…
Greger zice bine. Cel mai usor, ca sa nu-ti mai bati capul cu d’astea, spune-le ca n-ai timp si gata, ai scapat de un stress in plus.
Hai ma nene, te plangi si faci atata caz de asta.. sincer, eu m-as lipsi de asa prieten si asa ajutor “gratis”. In fine, din ce spuneai mai sus oricum omu’ e pentru tine un prieten de mana doua (numai ca el nu aflase).
Daca tot ai inceput cu “studiul de caz” poate faci unu si despre ce inseamna prietenia si cand se aplica zicala aia cu “frate frate dar branza…”
PS> daca tot ajuti omul, ajuta-l cand are nevoie, nu ii spune ca o faci la sfantu asteapta.. ca tu o faci gratis :D
Mda, uşor de zis :)