Am mers, onorând invitaţia Cristinei Bazavan, căreia îi mulţumesc, la premiera filmului Felicia, înainte de toate. Nu ştiu cum să spun exact ca să înţelegi, dar am foarte multe articole pe acest blog, în care subiectul principal se potriveşte cu ideea filmului. Părinţii sunt întotdeauna vinovaţi pentru tot şi îmi asum în totalitate această afirmaţie, pe care mulţi o consideră mult prea îndrăzneaţă. Ştiu că nimeni nu e pregătit să-şi asume responsabilităţile pentru nişte puradei cretini, dar e important să înţelegi că absolut orice se întâmplă cu un om, cretin sau geniu, are legătură, într-o măsură mai mică, sau mai mare, cu părinţii săi.
Da, la un moment dat te poţi desprinde de baza informatională primită de la ai tăi, dar e îngrozitor de greu şi nu mulţi reuşesc să-şi schimbe sistemul de valori. Distanţa foarte mare şi traiul într-o “altă lume” pot fi metode eficiente.
Filmul este descris mult prea blând ca fiind reprezentarea problemelor de comunicare dintre generaţii. Eu l-am văzut ca fiind reprezentarea tradiţionalismului şi ţătismului pur românesc, prin comparaţie cu mentalitatea occidentală a unei românce stabilită de ceva vreme în Olanda. Şi nu vorbim de nişte prieteni vechi, vorbim de o familie, vorbim de clişeul celor două surori, una mai iubită decât cealaltă, vorbim de o întreagă serie de frustrări ale copilăriei şi de multe alte probleme în care te vei regăsi încă din primele minute ale filmului.
Singurul element care te împiedică să te ridici şi să pleci din sala de cinema, enervat de cât de bine au reuşit Melissa de Raaf şi Răzvan Rădulescu să exprime tradiţionalismul prostesc şi monotonia infectă, tipic românească, este UMORUL, tot tipic românesc :) Filmul abundă în exprimări şi jocuri de cuvinte ce amuză pe orice vorbitor de limbă româna.
Felicia, înainte de toate
Îl recomand călduros oricărui cinefil…
Cristi Doiu
Am auzit de acest film, pare-mi-se ca am vazut si trailerul, dar am o parere proasta despre filmele romanesti asa ca probabil am sa-l ratez.
De ce este considerata afirmatia ta mult prea indrazneata? Consider ca in proportie de 80% un copil poate fi modelat de parinti.
ada
mai da o sansa filmului romanesc si poate iti vei schimba putin parerea despre ele-filmele romanesti. nu e un film cu injuraturi, nu e un film cu drogati, nu e un film cu case mizerabile, nu e un film cu comunism, e un film cu culoare, cu oameni ca mine si ca tine, luminos la vedere si dureros la atingere. dar si amuzant si jucaus. give it a try – la studio de exemplu – e ieftin biletul si nu pierzi o suma mare macar daca… totusi…
Alexandru Negrea
Nu ştiu de ce, dar oamenii au tendinţa de a fi foarte blânzi cu părinţii în general, pentru că sunt părinţi, sunt mai în etate şi avem concepţia asta idioată că întotdeauna bătrân e acelaşi lucru cu deştept, inteligent, descurcăreţ, respectabil etc.
mArius
Il recomanzi tu dar sunt sigur 99 % ca, de exemplu, la Pitesti nu o sa ruleze.
Am tot asteptat “Eu cand vreau sa fluier, fluier” cateva luni de zile degeaba.
Cand te mai duci la astfel de filme intreaba si de programul difuzarilor in tara si spune-ne si noua.
Eu, pt. filmul mai sus mentionat, am intrebat pe siteul oficial. Nu am primit niciun raspuns.
ada
noi am vrut foarte tare sa-l aducem la Pitesti. problema e ca un cinema cum e CinemaCity nu poate trai (recupera din investitia mare) decit cu ajutorul blockbusterurilor americane. plus ca la numarul de premiere care sunt in fiecare saptamina -e greu sa convingi exploatantul sa-l ia si pe al tau – pentru ca -inca- filmul romanesc face putini spectatori si nu e rentabil. ce cred ca puteti face si Dumneavoastra este sa spuneti -pe siteul Cinema-ului, in presa locala, unde puteti ca va doriti sa mergeti la anumite filme romanesti.
sigur ca nu-i normal sa nu dea film romanesc, sigur ca tre’ sa “luptam impotriva imperialismul” si atit noi -cineastii cit si Dumneavoastra publicul sa fortam un pic -solidar si nu solitar – pentru aceasta. cred ca asa putem reusi. ne straduim oricum sa aducem filmul, in citeva proiectii macar,la pitesti -daca aveti idee de sali alternative unde s-ar putea proiecta please let us know.
si am sa vorbesc si cu prietenii mei de la Strada Film -producatorii lui Eu cind vreau sa fluier, fluier…
AlexSm1th
E firesc sa incerce fiecare dintre noi sa fie bland cu parintii sai. Daca nu conteaza ca parintii sunt parinti orice ai face sunt si cateva argumente ce tin de o “abordare economica” a fiecaruia dintre noi.
Unul dintre ele: nu exista “stiinta” de a creste copii, iar informatiile disponibile erau mult mult mai putine si cvasiinaccesibile. Altul: cand ajungi tu sa faci judecati de valoare deja e retorica orice discutie. Inca unul: conteaza si “bagajul” propriu sau daca vrei materialul clientului ;) Si cu siguranta nu ultimul: tine de fiecare dintre noi ceoptiuni luam in calcul si construirea unui sistem de valori.
So … io incerc sa fiu mai bland cu parintii mei desi recunosc ca nu-mi iese tot timpul.
Alexandru Negrea
Nu toţi părinţii sunt precum cei din film, că asta era ideea, aşa că există exemple pozitive (multe), deci se poate, deci alţii au putut, deci… da :)
aprozarnet
te contrazici fara sa stai sa desprinzi graul de neghina :) nu e intelept…si s-ar putea tocmai din cauza sa nu fii un asa bun parinte nici tu:)
una e sa spui:
“absolut orice se întâmplă cu un om, cretin sau geniu, are legătură,
-într-o măsură mai mică, sau mai mare,-
cu părinţii săi.”
si alta e:
“Părinţii sunt întotdeauna vinovaţi pentru tot.”
:) daca te intereseaza sa tinzi sa fii corect totusi adica:) asa, doar sa ne mafinestam frustrarile…nu e greu, si toti ar sari sa si le zica pe ale lor, ca fiind absolute si “total” indreptatite..:) sa incerci sa fii corect, asta e ce e mai greu intr-adevar – si de unde pleaca problemele apoi :) din “lipsa” incercarii de a fi corect, iar in schimb de generalizare absoluta – care hraneste ego-ul tuturor cu care lumea se identifica(dar nu face si bine insa)
Alexandru Negrea
Da, e posibil să nu fiu un părinte bun. Nici nu am susţinut că eu aş deţine adevărul absolut :)
Mihaela
Exceptional film! Cum as putea sa il am? Exista DVD -uri cu el?