Am câteva zile aglomerate, ce-i drept, dar vizitez nişte locuri grozave, două dintre oraşele mele de suflet din România. Este vorba, în mod evident, despre Sibiu şi Timişoara, ambele la fel de frumoase (hai că Timişoara e cea mai tare, dar zic să fiu imparţial). Cred că am mai spus şi cu alte ocazii că, dacă ar fi cazul, de mâine mi-aş face bagajele şi m-aş muta din Bucureşti, măcat pentru o perioadă, ca să am un termen de comparaţie. Nu de alta, dar am ajuns să mă gândesc dacă nu cumva sunt eu nebun, când am diverse pretenţii de civilizaţie prin locuri publice din capitală şi trebuie să ajung la o concluzie. Ideal ar fi să-mi petrec câţiva ani în Viena, dar aş funcţiona de minune şi în Timişoara.

Traseul oboşitor a început ieri, la ora 6 dimineaţa, când m-am trezit cu ochii cât cepele şi am plecat spre Sibiu, unde am ţinut o prezentare, în cadrul Social Media Summit, despre provocările unei companii în social media, făcând o paralelă cu provocările pe care le întâlneşte un blogger în social media. Va apărea şi prezentarea pe undeva în curând, dar e destul de greu să înţelegi lucruri din ea, dacă nu ai fost acolo.
Nici nu s-a terminat bine evenimentul că am plecat spre Timişoara, unde, în câteva ore din momentul în care scriu acest articol, în cadrul PRbeta, urmează să susţin o altă prezentare despre CV-ul din Social Media. Mi se închid ochii de somn, dar mai rezist un paragraf.
Tot azi, imediat după prezentarea de la Timişoara, revin în Bucureşti, împreună cu Bobby Voicu, pentru petrecerea Desperados, care va începe la 21:30, pe undeva prin Floreasca. Mâine (aka vineri), normal, o să mă trezesc la 7:00 şi o să merg la birou. Oh joy! Presim că în week-end o să dorm buştean, iar când nu o să dorm o să lenevesc la fel de buştean, că am nevoie de recuperare.
Asta apropo de sacrificiile pe care le face un blogger pentru două mii amărâte de euro pe lună (inside joke de la social media summit, nu te agita).
Noapte bună! Vă las cu un clip filmat, cu un Sony Ericsson Xperia ARC, din avion, în drumul spre Sibiu. Am prins o vreme de vis :)












dojo
Mda, iar vii in TM cand nu sunt eu in tara. Sa mor daca te mai suport :D
Las’ ca poate ne vedem prin toamna sau la anul. Distractie placuta si vreme pe masura.
Alexandru Negrea
Dojo, tu când pleci, păi pleci, frate :)) Probabilitatea să nu te prin în Timişoara e foarte mare când vin pe acolo
maddy
frumos peisajul de peste nori, parca ai zbura peste o intindere de zapada.
Andrei
Cel mai frumos peisaj pe care l-am vazut a fost din avion atunci cand aterizam la rasaritul soarelui in Rio De Janeiro.
Copila blonda
Eu vineri dimineata am examen, imagineaza-ti. Tocmai am aflat. Si, normal, ma duc. O sa-l si iau pe deasupra! Bine, e lb engleza, o diferenta ramasa de la cluj… :P
dar tot trebuie sa ma trezesc…