Bitdefender

(P) Concurs: Ce înseamnă să fii antreprenor în România în 2016?


Să-ţi faci propriul program zilnic pare o idee bună până începi să-ţi dai seama că e imposibil să-ţi faci propriul program zilnic şi că întotdeauna vei depinde de oameni şi de instrumente de tot felul.

E mai plăcut decât să ai program fix, dacă îţi place să faci echilibristică fără plasă de siguranţă, dar nu există libertatea aia promisă prin citatele motivaţionale. Cel puţin nu la început. Şi nici la jumătate. Poate spre final, dacă câştigi la loto.

Şi trebuie să recunosc că, pentru mine, una dintre cele mai mari provocări de când lucrez pe cont propriu este să merg la poştă să iau miliardele de scrisori recomandate, trimise cu dragoste de instituţiile statului.

Când văd notificarea aia în cutia poştală, bucata aia pătrată de hârtie, pe care e scris cu pixul ceva indescifrabil, încerc să înţeleg cum de a ajuns în bloc un om de la poştă ca să mă notifice, dar nu mi-a adus şi recomandata. Poate nu avea suficient loc în tolbă. Sau poate că nu îi este permis să folosească lifturile (bine, pe asta o pot înţelege, îmi risc viaţa zilnic urcând cu liftul la mine în bloc).

Şi iau hârtiuţa aia, o ţin în mână până la poştă, că de două ori am ajuns acolo fără ea (se evaporase în rucsac sau ceva), stau la coadă şi când îmi vine rândul o dau în schimbul unui plic. Nu orice plic, e un plic deosebit, securizat, cu folia aia neagră mată pe o parte, să nu se vadă ce scrie dacă îl pui în lumină. Şi în plic e o hârtie A4, pe care mi se spune că s-au stins nu ştiu ce creanţe fiscale şi că e totul ok acum, exact cum era şi înainte să fiu anunţat de treaba asta. Simţi că trăieşti, nu altceva.

Câştigă o imprimantă Canon MAXIFY

Oamenii de la Canon m-au invitat să povestesc o întâmplare din asta de proprietar de antrepriză, pentru că ei au acum o ofertă dedicată antreprenorilor, iar apoi am convenit că un produs din oferta asta va fi oferit ca premiu unui cititor.

Altfel spus, dacă ai un spaţiu liber în birou, pe care s-ar potrivi o imprimantă Canon MAXIFY, poţi folosi formularul de comentarii de mai jos pentru a ne povesti o provocare hazlie a vieţii de antreprenor în România în 2016. Pe 29 aprilie voi alege comentariul câştigător, 27 aprilie fiind ultima zi de concurs.

Mulţumesc!

Canon susține antreprenoriatul în România

Urmărind tendințele actuale pe piața locală, Canon a creat o ofertă foarte bună pentru afacerile de tip start-up și pentru freelancers. La achiziționarea unor modele de imprimante din gamele Maxify și i-SENSYS, antreprenorii primesc o garanție extinsă cu o durată de 3 ani și o sumă de bani înapoi. Valoarea sumei returnate este cuprinsă între 90 și 270 lei, în funcție de produsul Canon cumpărat.

Pentru a beneficia de promoție, cumpărătorii trebuie să se înscrie pe site-ul Canon, în secțiunea Canon Cashback. După completarea tuturor detaliilor cerute, vor primi prin bancă suma cuvenită. Oferta este valabilă până la 30 iunie inclusiv.

Află mai multe detalii despre ofertă

EDIT: Comentariul câştigător a fost publicat de Cristina Alexe. Vă mulţumesc tuturor pentru poveşti.

Alexandru Negrea

Alexandru Negrea

General Manager şi trainer la Social Smarts, platformă de cursuri intensive pentru dezvoltarea abilităţilor sociale.

  • Twitter
  • Facebook
  • LinkedIn

30 Comentarii

  •    Răspunde

    Cea mai „simpatica” întâmplare din tentativa mea de a deveni antreprenor este cu una din vecinele care ar trebui să semneze acordul pentru înființarea sediului social la bloc. Nu are nimic împotrivă dar se mai gândește, si uite așa îmi expiră imediat a 3-a oară rezervarea numelui de firma ….. O să-mi cumpăr o rulotă si-mi fac sediu de firma mobil, na !

  •    Răspunde

    Mi-ar fi plăcut să am o astfel de întâmplare de povestit, doar că deocamdată planurile mele antreprenoriale rămân la stadiul de… planuri.

  •    Răspunde

    Salut Alex,

    Cu toate ca as putea face un blog dedicat doar unor întâmplări „hazlii” despre relația antreprenor-stat am să încerc să merg un pic în contradirecției literaturii antreprenoriale de astăzi.

    Și anume, cele mai multe astfel de întâmplări rezultă în urma lipsei de educație antreprenorială, legală și fiscală a întreprinzătorilor, e.g. o prietenă a vrut să importe o alifie minune care răspândește un miros intens de democrație din Statele Unite dar a uitat să includă taxele de import și TVA-ul în prețul final al produsului – am râs.

    O a doua întâmplare a fost atunci când în fața mea la ITM un domn a început să strige la funcționarul public ca ii cere prea multe acte si ca el nu stia ca trebuie sa le aduca. Dacă citea un pic lista actelor pe care trebuie sa le prezinte functionarului nu mai iesea scandal. Atunci când mi-a venit mie rândul am întrebat-o politicos pe doamnă dacă nu are nevoie de o pauză după ce a „socializat” cu domnul recalcitrant, mi-a zis ca nu. Partea frumoasa începe abia acum, stick-ul USB pe care trebuia sa transmit fișierul către ITM, nu putea fi citit de către calculatorul de la ITM, politicos, doamna mi-a zis să mă duc la inginerul de sistem, inginerul de sistem mi-a formatat stick-ul stergandu-mi fișierul pe care trebuia sa îl dau la ITM. Am avut noroc ca mi-am carat laptop-ul cu mine și l-am transferat încă o data, în final totul s-a rezolvat … – nu am râs.

    O a trei-a întâmplare am avut-o cu o institutie a statului, unde doamna cu care am relationat a fost atât de drăguța ca a stat cu mine și m-a ajutat sa completez fiecare formular mi-a zis ce și unde trebuie sa scriu, unde sa pun stampila, unde nu, mi-a și acordat consultanta în legătura cu alte aspecte ce nu țin neapărat de ea – a fost frumos.

    Acum ca și concluzie, înainte de a intra în afaceri trebuie sa știi în ce te bagi, nu poți sa importi apa galbena din China fără să plătești taxe de import și TVA, de asemenea, trebuie sa îți asumi ca cetățean că e posibil ca sistemul informatic să nu fie de ultima generație și să mai apara mici discrepanțe. Iar, dacă te informezi și nu țipi la funcționarii publici (vezi a trei-a întâmplare) oamenii sunt deschiși și te ajuta.

    Mai mult, sa te apuci sa injuri statul sau să faci mișto de el nu e o soluție, o soluție e să încerci să rezolvi problema: printr-o scrisoare la șeful institutiei, printr-un telefon la biroul senatorului de care aparții, printr-o întâlnire cu deputatul pe care l-ai votat etc. altfel nu se va schimba nimic și peste 20 de ani blogul menționat la începutul comentariului va avea un succes nebun.

  •    Răspunde

    M-am regăsit în feelingul cu hârtiuța. Eu am decis să nu o mai ridic… De ce? Pentru că … într-o zi în care decisesem să fiu eficința în persoană, am fost am plătit niște facturi – de prin alt oraș, altfel aș fi făcut 24 banking – am făcut și piața, că dacă tot era în drum și sfârșesc prin a mă opri la poștă pentru cele de complezență. Ștampila într-o mână, zarzavaturile în cealaltă, ca să intru să văd o coadă incredibilă care mi-a răpit o oră și jumătate din viață. Și dacă nu ridic hârtia ce o să fie? Nu e funny deloc… dar e o decizie care sper să mă țină cu nervii în lanț.

  •    Răspunde

    Balante contabile scrise de mana?!Ce poate fi mai hazliu de-atat? Da,mai exista contabili care scriu balantele cu creionul,pe hartie de imprimanta matriciala:D

  •    Răspunde

    Imi amintesc de o astfel de intamplare. Era pe vremuri un antreprenor moralist, un antreprenor 209 care credea ca totul se invarte in jurul lui, un antreprenor care a inceput sa ofere lectii pe blog si pe retelele de socializare cum ca antreprenoriatul facut de el ne face sa credem ca 209 este cifra magica.
    Din pacate, sunt atat de multe persoane care au ajuns sa ii strice zen-ul zi de zi. Totusi, este si un lucru pozitiv, banii pentru contabila chiar erau reali si a putut sa-i dea salariul.
    Semnat,
    un om cu Zen

  •    Răspunde

    Printre multele peripetii prin care am trecut in legatura cu statul, una a fost atunci cand mergand in luna martie sa platesc impozitul (trimestrial, care era fix, impus de stat) si care pana pe 15 nu-mi sosise scrisoarea care ma anunta cat am de dat, casiera mi-a spus sa platesc cat vreau. Normal ca m-a bufnit rasul si am insistat sa-mi spuna cat s-a facut norma in acel an, insa raspunsul a fost acelasi: dai cat vrei si te reglezi in iunie. SI mai tare a fost cand am intrebat daca platesc la fel ca anul trecut, insa anul respectiv se mareste, platesc penalizari, mi-a spus: „normal ca platesti, se considera ca ai intarziat cu plata”.
    Aceasta este bineinteles varianta prescurtata a discutiei, care a durat ceva timp, si am plecat tot nelamurit.

  •    Răspunde

    Tentativa de-a ajunge antrepenor intr-un domeni sanatos,(colectarea fructelor de padure) a esuat lamentabil dupa ce calul Lica a lui tata a dat „tarcoale” lazilor cu fructe de padure in valoare de cca.8000 euro.nazdravanul calut s-a ospatat dar si tasat fructele ducandu-ma la profit 0. Asa a inceput si impotmolit o afacere sanatoasa si gustoasa…

  •    Răspunde

    cea mai amuzanta chestie care mi s-a intamplat este ca Posta Romana mi-a trimis 2 scrisorele pentru aceeasi chestie, ca primisem un colet nesolicitat de la o firma cu materiale publicitare

    1. am primit coletul
    2. au trimis scrisorica
    3. am pierdut 3 ore in trafic sa ajung la posta + stat la coada
    4. am ridicat coletul
    5. peste cateva zile, aceeasi chestie, doar ca nu mai era coletul, ca il ridicasem deja

    de ce atata balamuc? pentru ca „nu va putem spune ce este, trebuie sa veniti cu buletinul…”

    un colet, 2 scrisorici, 6 ore pierdute din viata, multe urari de bine…

  •    Răspunde

    Antreprenoriatul se naste oriunde si moare in Valcea la sediu ala ANAF de unde ni se trimit pliculetele cu notificari prin monstru numit Posta Romana. Si stai la coada vericule sa-ti iei notificarile alaturi de conationali care trimit banuti in parnaie la rudele care s-au futut norocul.

  •    Răspunde

    cele mai multe astfel de întâmplări rezultă în urma lipsei de educație antreprenorială, legală și fiscală a întreprinzătorilor, e.g. o prietenă a vrut să importe o alifie minune care răspândește un miros intens de democrație din Statele Unite dar a uitat să includă taxele de import și TVA-ul în prețul final al produsului

  •    Răspunde

    A propos de antreprenori si imprimanta.
    Ma intalnisem intamplator cu o cunostinta in parc si discutam despre greutatile „meseriei” de antreprenor, cu bune si rele, etc.
    In apropierea noastra 2 pensionare „ascultau” stand pe banca ce vorbeam noi. La un moment dat le aud zicand:
    „Sunt acum la antreprenori pe toate drumurile, gramada, facuti pe banda rulanta. Au si ei o stampila si o imprimanta si gata, sunt patroni.”
    Fara comentarii.

  •    Răspunde
    Murarasu Oana-Nicoleta 20 aprilie 2016 at 8:09 am

    Sa fii antreprenor in Romania anilor 2016 este in fiecare zi o porvocare. Exista multa bicrocratie si multa hartagoraie de facut. Uneori poate nu iti scoti nici cheltuieli pentru utilitati, chirie, si alte cheltuieli necesare desfasurarii activitatii in conditii normale. Am facut cursuri de antreprenoriat la Camera de Comert si Industrie Suceava. De acolo am aflat o gramada de lucruri utile. O data am avut nevoie de o hartie si m-am dus la o instituie publica. M-am dus la o usa si de acolo am mers la alta usa. Apoi merg la alt etaj unde mi s-a spus sa revin luni cu alte acte.

  •    Răspunde

    imi place, astea da, felicitari, bravo, like&share, particip.,Omul poate sa spuna si sa scrie orce conteza sa fie singer si ce face sa faca cu mare placere si ce face sa iubeasca.

  •    Răspunde

    Buna Alexandru,
    Eu am o agentie de publicitate împreună cu doi prieteni si la câteva luni după ce am inceput activitatea m-am trezit la usa cu poliția de sector. La inceput m-am speriat când le-am vazut uniformele. După ce s-au prezentat mi-au spus ca ei bănuiesc ca in apartament functioneaza un videochat. Am facut ochii cat cepele si am ramas pret de cateva secunde muta, dar am reusit in cele din urma sa-mi gasesc cuvintele. Le-am spus ca la aceasta adresa isi desfasoara activitatea o agentie de publicitate. Acum nu stiu daca numele i-a indus in eroare (agentia noastra se numeste Prietenii Imaginari) sau au primit o sesizare de la vreun vecin bulversat. Oricum… după ce le-am prezentat certificatul de înregistrare, mi-au multumit si mi-au spus ca e de datoria lor sa verifice.
    Funny a mai fost cand am mers la banca sa iau extrasele de cont, iar sefa de agentie, auzind numele firmei a zâmbit si a venit la mine. M-a felicitat pentru nume si m-a intrebat cu ce se ocupa firma. I-am raspuns bineinteles ca suntem o agentie de publicitate. Ea credea ca suntem o grădiniță sau un afterschool. 🙂
    Daca vrei si tu sa te convingi 😉 poti vizita site-ul nostru http://www.prietenii-imaginari.ro sau pagina de facebook: http://www.facebook.com/prieteniiimaginari/ unde poti vedea o parte din portofoliul nostru.
    O zi frumoasa iti urez,
    Cristina

  •    Răspunde

    Cum au spus si altii, unele probleme se datoreaza cu adevarat lipsei de informare, insa sunt destule „pacate” pe care le are si sistemul. Cu ani in urma, inainte de „criza”, am avut alta firma in Cluj, cu 3 masini de taxi, iar problema cea mai mare era sa gasesc soferi. Pe vremea aceea oamenii erau pretentiosi, nu gluma, de exemplu sunau pentru postul din anunt, iar pe langa procentul obtinut din incasari, prioritatile lor erau clare:

    -„Pe ce masini se lucreza?” Dacia Logan Diesel, sunt nou-noute. „Aaa, nuu, eu vreau doar pe masina straina, imi pare rau!” Ce poti sa zici la asa ceva, probabil ca omul nu se gandea doar la lucru 🙂

    – „Are masina aer conditionat?” Le spuneam ca nu, dar ca totusi, in afara de asta masinile sunt noi si lucrez si eu cu ei in aceleasi conditii, inca nu erau calduri tropicale atunci, iar daca se intampla cumva sa se dapaseasca o maxima, sigur, ne puteam retrage putin. „Da’ boss, vrei sa ma prajesc ca carnatul, eu nu lucrez asa”. Ok…

    – „Are masina servo?” Nu are, dar chiar nu vad problema… „Pai vrei sa intorc ca tractoristul de volan, nu-nu!” 🙁

    – „La ce ora incepe schimbul?” De la 6 dimineata sau seara, depinde cum te intelegi cu colegul de pe masina. „Aaaaa, pai cine crezi ca se trezeste la ora aia?” Pai… eu ma trezesc, asta daca nu lucrez de noapte. „Nu este o ora buna pentru mine!”

    Au mai fost si alte motive, insa cele de mai sus le-am auzit de la mai multi oameni, nu a fost vorba doar de cazuri izolate :))

  •    Răspunde

    Cea mai amuzantă întâmplare a fost atunci când am trimis un colet unei cliente și, după câteva zile, mă trezește din somn un telefon din partea unei doamne care țipa la mine „Unde e fondul meu de ten??? Eu am comandat fond de ten!! Tu ce mi-ai trimis??”. Amețită de somn și luată prin surprindere o întreb cum se numește și care e problema ei și îmi spune că a luat de la poștă un colet care conținea produsele trimise de mine, nu fondul de ten pe care îl aștepta ea. S-a lămurit, într-un final situația. Se pare că pe aceeași stradă locuiau 2 persoane cu fix același nume și prima care ajunsese la poștă primise coletul celeilalte.

  •    Răspunde

    O faza taree !!! In urma cu cca. 2-3 ani m-a agatat o gagica in Cora Pantelimon sa cumpar minim 2 produse dintr-o amumita gama si am sansa sa castig o excursie
    in Belgia la finala campionatului de formula 1. Le- am cumparat si dupa ce am platit la casa am aruncat bonul. DUPA O LUNA M-A SUNAT CINEVA CA SUNT FERICITUL CASTIGATOR LA FINALA F1. BON ???? CIUCIU !!! CIUCIU EXCURSIE

  •    Răspunde

    Poate un prim pas in aplicatia smartapp.ro pe care o detin a fost sa schimb mentalitatea functionarilor de la ghiseul ONRC. Sustineau una si buna ca trebuie cazier la deschiderea firmei (in Mures). Binenteles ca dupa o analiza ca la carte a legislatiei am reusit sa schimbam formularistica necesara pentru infiintarea de firme. Deci, ca tot suntem antreprenori aprox 2500 srl-uri (2014-2015 cf site onrc) x aprox 20 lei (2 caziere / firma) = 50.000 lei economie in buzunarul muresenilor, sau pentru bugetarul de rand …. adio prime, adio bonusuri …

  •    Răspunde

    Deci…Alex, hai sa-ti spun. Primesc recomandata, ma duc frumos la posta, preiau plicul, il deschid. Surpriza (de fapt nu era o surpriza pentru ca vazusem pe plic): ANAF. Mi se comunica faptul ca firma mea indeplineste conditiile pentru a fi declarata inactiva si daca in termen de 30 zile nu rezolv problema, dosar fiscal, etc…etc. Boon. Ajung astazi la ANAF cu 3 bibliorafturi cu documente pentru a demonstra in caz ca trebuie ca nu e asa cum zic ei. Ajung acolo si mi se spune ca mi-a expirat sediul social, sediu pe care eu il prelungisem in ianuarie. Scot hotararea de la ONRC si I-o flutur prin fata. Mi s-a explicat ca nu-I nevoie de documente, ca se verifica online rapid si ca ma scoate din backlist. Intrebarile sunt: 1. de ce ONRC nu a comunicat ANAF de modificari; 2. de ce mi s-a mai trimis adresa, am mai fost pusa pe drumuri, daca tot se putea verifica usor online. Da…tara lui papura voda. Tot antreprenor sa fii.

  •    Răspunde

    Nu stiu daca incercarea de a deveni antreprenor fara pic de experienta este amuzanta, insa eram intr-unul din momentele in care voiam sa fac ceva serios, asa ca, serioasa fiind, tineam neaparat sa iau cateva cursuri de antreprenoriat. Dupa ore si ore, zile pierdute, mi-am dat seama ca nu sunt genul de persoana care sa poata initia o afacere. N-as spune ca am participat „legal” la concurs, fiind o intamplare de dinaintea posibilei vieti de antreprenor.

  •    Răspunde
    Mantarosie Gabriel 26 aprilie 2016 at 3:10 am

    Intâmplare a fost atunci când în fața mea la ITM un domn a început să strige la funcționarul public ca ii cere prea multe acte si ca el nu stia ca trebuie sa le aduca. Dacă citea un pic lista actelor pe care trebuie sa le prezinte functionarului nu mai iesea scandal. Atunci când mi-a venit mie rândul am întrebat-o politicos pe doamnă dacă nu are nevoie de o pauză după ce a „socializat” cu domnul recalcitrant, mi-a zis ca nu. Partea frumoasa începe abia acum, stick-ul USB pe care trebuia sa transmit fișierul către ITM, nu putea fi citit de către calculatorul de la ITM, politicos, doamna mi-a zis să mă duc la inginerul de sistem, inginerul de sistem mi-a formatat stick-ul stergandu-mi fișierul pe care trebuia sa îl dau la ITM. Am avut noroc ca mi-am carat laptop-ul cu mine și l-am transferat încă o data, în final totul s-a rezolvat … – nu am râs.

  •    Răspunde

    Sa iti zic eu una mai amuzanta decat aia cu primitul plicului prin posta si anume aia in care nu primesti plicul si trebuie sa te duci sa stai la coada o ora sau doua ca sa iti iei foaia A4 ca sa platesti. Nu mai zic ca daca vrei sa dai banii la ghiseu trebuie sa mai stai la inca 2 cozi, daca e totul clar, daca nu, mai adaugi inca o coada pentru ca trebuie sa treci si pe la alt birou pentru informatii. Deci efectiv cred ca se prapadesc altii de ras cand ne vad cat stam si ne chinuim sa ne platim taxele.

  •    Răspunde

    Din păcate nu am încă nici o poveste hazlie și nu cred că mă pot numi antreprenor. Am încă un job pe care l-am ales pentru că e căutat, plătit destul de bine și în același timp ajut oamenii, dar nu jobul acesta e visul meu. Momentan câștig câteva sute de euro prin adsense și afiliere, am dezvoltat câteva site-uri, dar încă nu am curajul să sar cu totul în această lume și să renunț la job-ul actual, cred că atunci când o voi face mă voi putea numi antreprenor și mă voi lovi cu adevărat de realitatea antreprenorială. Nu știu când se va întâmpla acest lucru(sper cât main curând), dar știu, chemarea mea este în această direcție! Până am terminat de scris mi-a venit în gând o poveste, dar poate este hazlie doar pentru mine, oricum hai să vă povestesc. Când am realizat că sunt obligat să dau statului aproximativ 45% din cei aproape 7000 de ron care am reușit să-i strâng în contul meu de afiliat 2parale în aproximativ un an, am fost foarte frustrat! Nu pentru faptul că aș dori să nu plătesc taxe, dar știu că mare parte din bani vor fi furați, la fel cum am fost ca popor și țară în ultimii 27 de ani și având în vedere că lucrez în afara țării, plătesc taxe aici… ce logică ar mai fi să plătesc și-n țară cas și cass? În final m-am documentat, am citit și cea mai bună variantă a fost să retrag banii prin firma unui antreprenor adevărat 😛 iar așa am reușit să-mi reduc taxele undeva la 8-10%.

    Felicitări pentru blog și live-uri!

    P.S: In curând îmi lansez și blogul personal, sper să fie ce-mi doresc 😛

  •    Răspunde

    1. Platit impozitul prin internet banking, conform scrisorii de la Administratia Financiara. 2. Primit somatie ca nu am platit impozitul. 3. Drumuri catre Administratia Financiara cu extrase de cont, stampilate si semnate de banca, desi erau printate din ebanking, ca sa dovedesc plata. 4. Se constata ca banii au ajuns in alt cont al Administratiei Financiare, datorita propriilor lor erori de comunicare. 5. Asteptat luni de zile in care sa se gaseasca o solutie, timp in care se primesc in continuare somatii de plata, notificari de penalizari si etc. 6. Mi se cere sa fac o adresa prin care sa mi se vireze banii inapoi din acel cont al Administratiei Financiare. 7. Fac cerere si mi se vireaza banii in contul de persoana fizica. 8. Scot banii si ii depun la banca in contul de firma. 9. Platesc inca o data impozitele datorate. 10. Cu penalizatati de intarziere. 🙂 11. As dona imprimanta aia catre Posta Romana ca sa nu mai astept 5 minute pt printarea unei chitante pe hartie cu benzi tractoare intr-o imprimanta matriceala, in zgomotul ala de freza de stomatolog.

  •    Răspunde

    intamplari hazlii…trebuia sa ma duc la primul meu curs de anteprenor. imbracat in costum, elegant. la cativa pasi de intrare a trecut o masina printr-o balta si m-a facut unom de noroi. am aratat ca in the pursuit of happiness. m-a facut sa invat ca nu mereu conteaza cum arati ci si cum te prezinti si ce spui.

  •    Răspunde

    Cea mai scurta poveste despre o provocare „hazlie” a vietii de antreprenor in Romania anului 2016: infiintarea unei societati. SFARSIT

  •    Răspunde

    Mi-ar fi plăcut să am o astfel de întâmplare de povestit…..

  •    Răspunde

    […] Alexandru Negrea – (P) Concurs: Ce înseamnă să fii antreprenor în România în 2016? […]

  •    Răspunde

    Cine a câștigat?

Lasă un comentariu