Am capacitatea de a învăţa uşor urmărind tutoriale de tot felul (aşa am învăţat Photoshop, WordPress, CSS/HTML) – sunt un bun autodidact. Nu sunt un profesionist în editare foto sau în web design, mi-am abandonat aceste pasiuni în favoarea altora mai aproapiate de ce voiam să fac pe termen lung, dar aş fi putut fi dacă mă ţineam de treabă.
Cred că a fi un bun autodidact îţi aduce, de fapt, două avantaje:
1. Poţi urmări tutoriale online, din faţa calculatorului, procesul de învăţare fiind unul foarte natural şi simplu – ai răbdarea necesară să repeţi paşii până obţii un rezultat decent. Dacă simţi că eşti genul ăsta de om, recomandarea mea sinceră e să te apuci serios de treabă, pentru că există tutoriale pentru aproape orice.
2. Poţi învăţa uşor tot felul de lucruri din discuţiile pe care le porţi cu alţi oameni. Ai abilităţile de comunicare necesare pentru a pune întrebările potrivite şi eşti suficient de inteligent pentru a filtra informaţia primită, astfel încât să o poţi aplica în ce faci tu.
Acest punct 2 este cumva o definiţie a ideii de mentorat, iar ideea acestui articol mi-a venit citind despre mentorat într-o carte pe care am primit-o zilele trecute – Scurtături inteligente, scrisă de Shane Snow, fondatorul Contently (e o carte uşoară, cu tot felul de exemple utile, deci merită efortul).
Cuvântul poate avea tot felul de conotaţii în mintea ta, în funcţie de tot felul de prejudecăţi şi valori, dar un lucru e cert – mentoratul e un echivalent ceva mai fandosit pentru expresia a fura meserie, iar de aici lucrurile devin simple.
Oamenii cărora le e uşor să fure meserie sunt cei care cred în mentorat. Eu sunt unul dintre ei şi am învăţat atât de multe lucruri de la nişte oameni încât nu aş putea contesta niciodată utilitatea conceptului. Prin urmare, iată care sunt concluziile:
1. Mentoratul nu e o chestie pe care o ceri. Nu te duci la un om şi îi spui că vrei să îţi fie mentor, nu e cazul. E ca şi cum ai cere cuiva să îţi fie prieten bun. Se întâmplă natural şi ţine de tine să te pui în contextul potrivit.
2. Oamenii de la care înveţi lucruri cu adevărat îţi sunt prieteni buni. Ca să scoţi informaţia aia utilă de la un om, e nevoie de deschidere maximă şi de discuţii intense, posibile doar între prieteni.
3. Mentorii nu te învaţă cum să reuşeşti cu proiectele tale (dacă te momeşte cineva cu un slogan motivaţional de genul ăsta, e mai bine să pleci), ci cum să îţi defineşti reuşitele şi obiectivele, cum să priveşti lucrurile din mai multe perspective. Şi nici măcar nu te învaţă, sunt nişte concluzii pe care le tragi singur în timp.
De ce e util să furi meserie
Pe scurt, pentru că poţi sări nişte paşi inutili. Au mai fost nişte oameni pe drumul pe care eşti şi tu, au greşit, au reparat, au făcut lucruri, au tras nişte concluzii. Nu e nevoie să începem toţi de la zero cu orice.
Nu toţi oamenii pot fura meserie. Sau nu toţi îşi doresc asta. E ok, do what you gotta do.
foto via Shutterstock
