Internetul lucrurilor (IoT) – despre ce e vorba

Suntem contemporani cu niște schimbări senzaționale în cam toate domeniile, cu precădere în cele care fac casă bună cu tehnologia. De ceva vreme se vorbește tot mai mult despre Internet of Things (IoT), iar eu sunt fascinat de chestia asta, așa că iată un ghid pentru începători, poate ajută cândva.

Internetul Lucrurilor se referă la o rețea a dispozitivelor care pot fi conectate între ele și/sau la internet, astfel încât să poată stoca și schimba date în beneficiul societății și implicit al planetei. Mă rog, sunt multe de spus aici. Explicația ușoară e că mai toate dispozitivele electrice/electronice pot fi sau vor putea fi contectate la internet și controlate printr-o conexiune fără fir, astfel încât mașina de spălat, de exemplu, să poată stoca niște informații despre obiceiurile proprietarului (cât și ce detergent folosește de obicei, cât de des spală, de câte ori a făcut sex pe ea și altele) și în același timp să optimizeze consumul/poluarea pentru a proteja mediul.

De aici posibilitățile sunt nelimitate și se ajunge la concepte precum smart cities – orașe care se auto-optimizează pe baza informațiilor stocate în fiecare dispozitiv ce permite asta.

[su_service title=”Quick fact”]În 2015 Barcelona a fost declarat cel mai inteligent oraș, obținând punctaj foarte bun la mediu și parcări inteligente. Pe locul doi era NY (via Forbes) [/su_service]

Câteva exemple de dispozitive IoT

Exceptându-le pe cele de care sigur ai auzit (telefon inteligent, televizor inteligent, bec inteligent, mașină inteligentă), apar tot mai multe proiecte care aduc inteligența asta în zone aparent banale:

June smart oven

Cuptorul electric JUNE – face ce face orice cuptor electric, iar în plus vine cu un computer încorporat și poate fi conectat la telefonul inteligent printr-o aplicație care adună date despre ce mâncare gătești, cum îți place mâncarea sau ce greutate are. Mai mult de atât, în interior e și o cameră care face live streaming în timpul funcționării cuptorului, să vezi exact ce se întâmplă acolo. Costă 1500$.

Keen Home SMART VENT – e un sistem modular de ventilație care se conectează la o aplicație de telefon și reglează volumul de aer trimis în fiecare cameră din casă, precum și temperatura aerului, astfel încât să economisești energie și să te bucuri de temperatura ideală. Bineînțeles, toate datele astea rămân în aplicație și pot fi accesate.

Espressor Nespresso PRODIGIO – face cafea în tot felul de sortimente, evident, dar pe lângă asta se conectează la telefon printr-o aplicație care monitorizează consumul pe fiecare sortiment, te avertizează când e cazul să refaci stocurile de capsule sau când e cazul să-l duci în service etc. Costă vreo 250$.

Cisco Smart+Connected Parking e o soluție deșteaptă care îi ajută pe șoferi să găsească ușor locuri libere de parcare în orașele aglomerate și implicit face aerul mai respirabil. Vorbim de implementare în toate sistemele de monitorizare din orașe și probabil o aplicație mobilă pentru șoferi, deci nu mă aștept să se întâmple în România, e prea mult pentru noi momentan.

Ce va rezulta de aici

O să trăim într-o lume conectată din multe puncte de vedere. Avem deja Facebook, pe care ne construim personajele virtuale prin partajarea de informații despre (aproape) tot ce facem, iar în scurt timp vom avea și aceste dispozitive care vor închide cercul prin oferirea de informații foarte precise despre ce mâncăm, când mâncăm, când ne relaxăm, cum ne relaxăm, unde parcăm, câte lingurițe de zahăr punem în cafea și cam tot ce intră în registrul ăsta. Datele rezultate sunt ca aurul pentru companii și prestatori de servicii în general.

În principiu e bine, IoT ne ușurează viețile destul de mult în zonele banale ca să ne dedicăm timpul activităților care contează pentru noi (ieșit cu prietenii mai des, productivitate crescută la birou, petrecut mai mult timp cu familia etc).

În același timp apar și riscuri, pentru că tehnologizarea și conectivitatea vin la pachet cu breșe de securitate, deci niște băieți pricepuți vor vrea să preia controlul camerei de la espressor ca să vadă ce mai faci și tu pe acasă (ăsta e un exemplu light). Chestia asta e explicată mai bine pe blogul Bitdefender.

Vlad e ceva mai dramatic când se gândește la toată nebunia asta, dar are dreptate, poate că are sens să acoperim camerele laptop-urilor cu niște stickere, că nu știi cine se uită la tine în timp ce scrii un articol pe blog.

Uber ca Uber, dar stai să-l cunoşti pe Alfred

Zilele trecute vorbeam cu un taximetrist despre Uber, iar omul ăsta era şocat că oamenii preferă să plătească un tarif mai mare, decât să meargă cu un taxi. Explicaţiile mele despre tarif sau despre calitatea serviciilor au fost în van, valorile lui erau de piatră – cum poţi să nu alegi varianta mai ieftină?

Sunt două direcţii pe care poţi merge în servicii în general. Prima e să intri într-un război orb al preţurilor, ţintind oamenii precum taximetristul meu, iar a doua e să le oferi oamenilor experienţe plăcute, caz în care preţul devine irelevant până la o limită (în anii ăştia, în care experienţele plăcute primesc SHARE, mi se pare că asta e cea mai bună variantă).

Tot zilele trecute l-am descoperit pe Alfred, un fel de asistent personal care îţi preia toate activităţile de care nu prea ai chef (curăţenie/menaj, plătit facturi, cumpărături, bagaje, spălătorie, corespondenţă), în baza unui abonament lunar.

E vorba despre un start-up, care activează momentan doar în New York, Brooklyn şi Boston, pus la cale de două tipe simpatice, care merge tot pe ideea UBER – extra work pentru oameni care vor să presteze nişte servicii de calitate în schimbul unui comision. Şi toată treaba se rezolvă prin intermediul unei aplicaţii pentru mobil, unde alegi ce cumpărături vrei, ce alte nevoi mai ai şi la ce oră ajungi acasă.

Preţurile încep de la 15$/săptămână, pentru chestii de bază (o vizită pe săptămână) şi ajunge până la 42$/săptămână pentru full service (sau chiar un preţ personalizat dacă ai cerinţe speciale).

Aţi folosi un astfel de serviciu? Că mie mi se pare o idee foarte bună şi sper să o vedem implementată în curând şi în Europa/România.

Remix Mini – The world’s first true Android PC

Pentru că televizoarele deştepte sub 5000 de lei nu m-au încântat niciodată, acum folosesc un dumb TV ieftin cu diagonală mare, conectat la un mini PC cu Windows, ambele cu periferice wireless (boxă, mouse şi tastatură). Când nu mă joc pe Play Station, pe TV rulează videoclipuri, documentare sau diverse seriale de pe mini PC.

Nu ştiam că se poate mai bine şi mai ieftin de atât până am găsit pe Kickstarter proiectul Remix Mini, un PC care rulează Android de data asta, de dimensiunile unui telefon mobil. Sistemul de operare e personalizat şi mimează funcţiile din Windows (bară de start, suport de mouse şi tastatură, ferestre multiple pe acelaşi ecran), iar preţul e ridicol de mic – 30$ (varianta cu 1GB RAM) sau 40$ (varianta cu 2GB RAM).

remix_mini_desktop

Ce mă încântă cel mai mult e accesul la Play Store, care îmi oferă experienţa cu aplicaţiile de pe mobil pe un ecran mult mai mare, conectivitatea (ethernet, wifi, bluetooth şi usb), dar şi dimensiunile reduse, că îl pot lua oriunde cu mine şi îl pot conecta la orice TV cu HDMI. Mi-am comandat varianta cu 2GB RAM, ar trebui să ajungă în octombrie.